The Longest Wave

"Maybe I'm the right one / Maybe I'm the wrong / Just another play, the pirate, and the papillon / Time to call it a day / Maybe you're my last love / Maybe you're my first / Just another way to play inside the universe / Now I know why we came"

Azi dimineață când mă relaxam în fața calculatorului și încercam să pornesc ziua de undeva, niște versuri mi-au atras atenția. Și imediat m-am gândit la tine, la noi, la weekend și la cât de bine ne-am simțit împreună. Îmi place noul album și încă descopăr melodiile lui, dar asta m-a legat de tine și de povestea noastră. O altă piesă ce se desfășoară pe scena universului și pe care abia după ce te-am cunoscut am aflat cum să o joc. Și îți mulțumesc pentru că m-ai învățat să o joc atât de bine, îți mulțumesc că m-ai învățat să improvizez și să nu mă opresc în greșeli, ci doar să le accept ca parte din mine și să încerc să nu le mai repet. Mi se pare extrem de melodioasă și după cum îți ziceam și în seara asta, oarecum introspectivă. De asta îmi și place, cred. Poți simți sentimentele din ea, le poți atinge. Da, îmi lipsește chitara lui John, dar ca și melodie cred că Josh a făcut o treabă bună, din moment ce acordurile care sunt ascunse la bază sunt extrem de calde și de inspirate. Și da, mă gândesc la tine, mă gândesc la mine, mă gândesc la noi doi de la început și la noi doi de acum.

"Throw me all around / Like a boomerang sky" este despre cum și cerul are nevoie de un stăpân care să îl arunce și să îl prindă înapoi, despre cum toți avem nevoie de acel cineva.

"Whatever you do / Don't tell me why" este despre a ne păstra magia noastră interioară, de a nu explica mereu ceea ce simțim și a lăsa mereu ceva de descoperit.

"The wave is here / Waiting on the wind / To tell my side" este despre cum viața a decis cine să meargă pe valul nostru, alături de noi.

"Two centipedes stuck / In one glass jar" este despre rutină și despre iluzia unei libertăți absolute. Și apoi ajungem la refren, el fiind și cel care mi-a atras atenția. Am fost împreună de mână pe cel mai lung val de până acum și am învățat să privim doar înainte. Am învățat să credem în noi și să doborâm orice obstacol. Melodia asta este despre toate obstacolele pe care le-am cucerit până aici, este despre faptul că te iubesc și că am încredere că putem merge la nesfârșit pe acest val pe care doar împreună l-am îmblânzit. Te sărut și să nu uiți că ești perfectă!

Ascension

"Woman / You do fine on your own / You're free to cry and you don't even have to wipe your eyes / You once saved me / And now I'm where you want me to be / Ascending endlessly and I don't even have to try"

Cât de bine rezumă aceste versuri starea mea. Cândva mă simțeam pierdut, lipsit de încredere și nu credeam că voi putea realiza ceva în viața asta. Orice încercam să leg se destrăma și cumva totul te avea pe tine la origine, femeie. Am rătăcit atâția ani cu tine mereu aceeași în sufletul meu și mereu alta în brațele mele. Și printre atâtea melodii, atâtea sentimente, atâtea încercări, la un anumit moment te-ai oprit din metamorfoza ta și mi-ai zâmbit. Și când ai făcut-o m-ai salvat și mi-ai dat toată încrederea de care aveam nevoie. Și am putut pentru prima dată să fiu fericit și să mă bucur de tine fără frică. În schimb nu mi-ai cerut decât încrederea și ai lăsat schimbarea să vină de la sine. Am ajuns să fiu tu în oglindă, după cum ți-ai dorit. Femeie, tu ești cheia existenței mele, a mizeriei mele sufletești, a pasiunii mele trupești și a creativității mele spirituale. Cu tine și prin tine am devenit versiunea mea de astăzi, cu defectele pe care mi le-ai imprimat de când învățam să așez pe hârtie literele ce îți dau numele, cu realizările pe care le datorez în totalitate ție și stăruinței tale de a crede neîncetat în mine. Evoluez în continuu, distrug versiunile mele zilnice și construiesc în fiecare zi o nouă entitate. Și fac asta încă de când te-am cunoscut pentru întâia oară, femeie. Mă înec în gândurile mele, mă adun din propriile sentimente, mă dizolv sub indiferența ta. Dar am învățat să trăiesc și departe de tine, ascuns în adâncul meu, acolo de unde m-ai învățat să te țin afară. Și ca o impuritate, sentimentul iubirii se strecoară mereu în acea întunericime de unde mă nasc în fiecare zi. Vezi, femeie? Te iubesc cu fiecare instanță a mea, tot mai liberă, tot mai bună, mereu în ascensiune. Tu m-ai învățat asta. În toate formele tale, în toți anii mei. Sunt un simplu muritor în fața nemuririi tale, femeie. Dar sunt un muritor pe care l-ai salvat, l-ai învățat să iubească și pe care acum îl găsești modelat după cum ți-ai dorit. Ai fost lipsită de chip, dar niciodată de sentimente și mereu prezentă în viața mea. Femeie, sunt azi un om datorită ție!

Rehab

"I don't ever want to drink again / I just, oh, I just need a friend / I'm not gonna spend ten weeks / Have everyone think I'm on the mend"

Accesoriile banale sunt de obicei cele de calitate îndoielnică. Îți faci treaba cu ele o perioadă apoi începi să observi diverse inconveniente sau mici defecte. Și odată ce le observi vei ști mereu că sunt acolo. Poți să le ignori pe ele sau poți să ignori respectivul accesoriu. La urma urmei moda se schimbă și nimic nu rezista timpului. Dar timpul întoarce moda și este posibil ca să te trezești căutând acea bucată îndoielnică de material. Și e posibil să ai o surpriză atunci când o vei redescoperi. Să fie la fel ca pe vremuri sau acum e mai bună? Defectele sunt tot acolo...