“I often hear guitar phrases in my head. I played the solo in Central passively, but on other songs I played more energetically, or faster, or more aggressively, I guess. Guitarists have lots of things to express with their guitar. There are so many guitarists who play too much when they play. But it's better to play to erase your ego.”
Well, pe 20 ianuarie 2009 se lansa The Empyrean. Cinci ani au trecut de atunci. Al zecelea album solo al lui John. Este atat de bun incat parca merita sa fie al zecelea :) Cred ca SD Card-ul meu are santuri pe el in zona albumului. Insa nici macar acum nu pot spune ca este cel mai bun album al lui. Nu. Sunt si altele pe care le descopar cu placere. Din pacate, nu sunt noi. Comparativ cu oricare dintre albumele lui, da, asta este cel mai complet din toate punctele de vedere: sunet, instrumente, versuri, mesaj, interpretare. Este o poveste nesfarsita, care nu are inceput si care traieste in noi toti.
Stilul nou abordat nu ma convinge pana acum. Adica "Central" o asculti o singura data si intelegi de ce player-ul are repeat. Cu cele noi, nu stiu. Inteleg ca John evolueaza mereu, cauta sa creeze sunete noi, nu se multumeste cu ce a realizat, dar acum pur si simplu nu cred ca va mai reusi sa scoata un album mai complet decat asta. End of story.
No comments:
Post a Comment