Pentru că pur și simplu m-a fascinat acum mulți ani, când eram nesăbuit, când eram superficial și când vara aceea părea că nu se va sfârși niciodată. Dar și pentru că fără să fi consumat acea etapă nu aș fi fost azi unde sunt acum. Tot așa cum John a descris The Empyrean pot și eu să descriu experiența mea în compania chitarei: un spațiu atemporal, în care cineva nu spune o poveste și nimic nu vine dintr-un început și nici nu reprezintă un drum spre un final. Este doar ceva ce depășește barierele lumii fizice și care se petrece la un nivel dincolo de conștientizarea noastră imediată. Nu este ceva care să fie perceput într-o ordine și nici care să te constrângă. Este... artă! Chitara este artă!
No comments:
Post a Comment