Friday, February 7, 2014

Throwback Thursday - Best I Ever Had

"Sweat pants, hair tied, chillin' with no make-up on / That's when you're the prettiest, I hope that you don't take it wrong"

Asa cum incepe si cantecul: "You know a lot of girls be thinkin' my songs are about them / This is not to get confused, this one's for you", asa iti spun ca desi e tbt melodia asta din 2010 e pentru ca azi m-am gandit toata ziua la tine si am simtit nevoia sa ascult o ascult. Melodia a ajuns in playlist-ul meu datorita lui Serp. El mi-a zis ca o cauta si eu i-am gasit-o, deci el este cel care a descoperit-o. Mereu cand o ascult ma gandesc la cat esti de frumoasa si cat sunt de fericit alaturi de tine. O zi de joi frumoasa, o melodie si mai frumoasa pentru cea mai frumoasa fata. Sa stii ca melodia asta ma va face mereu sa ma gandesc la tine si sa o las pe repeat, la nesfarsit.

Wednesday, January 29, 2014

Heart Of Gold

"I want to live / I want to give / I've been a miner / For a heart of gold / I've been in my mind / It's such a fine line / That keeps me searching / For a heart of gold / And I'm getting old"

Heeeiii! In seara asta am reusit sa cant la chitara aproape perfect! Dupa atatea luni si atatea incercari, in sfarsit am simtit ca se leaga. Sunt atat de bucuros ca am reusit in cele din urma sa simt ca tot acest timp petrecut repetand a meritat. Si vreau sa stii ca m-am gandit la tine in seara asta. M-am gandit cata rabdare ai avut si ai cu mine. Nu stiu ce sa scriu pentru ca sunt foarte fericit si am o mie de idei care mi se invart prin cap acum, dar stiu sigur ca daca erai langa mine te-as fi sarutat si ti-as fi spus cat de mult te iubesc. Iti las acest mic post cu mentiunea ca tu esti "my heart of gold" si ca vreau sa stii asta.

Melodia asta mi s-a plimbat prin cap in ultimele zile si o consider foarte speciala. Ma face sa ma gandesc cat de mult iubesc sa te iubesc in fiecare zi. Este atat de calma si cu un mesaj atat de cald... E... pentru tine, "my heart of gold"!

Friday, January 24, 2014

SMrKIA

Sarcastic Mr. Know-It-All sau Dave Navarro

Fight like a brave sau Hillel Slovak

Thursday, January 23, 2014

Song To Sing When I'm Lonely

"A song to play when I'm lonely / Win and never play a game again / No one to face when I'm falling / Holding tight to dreams that never end"

Un cantec atat de trist, dar atat de frumos cantat incat ma face sa ma ratacesc in propriile sentimente. Te ineci in lacrimile care nu se vad, in cele pe care le ascunzi pe dinauntru.

"Drowning thinkin that I'm dry / Hold on to facts that'll never be proven" este atat de profund. Tot cantecul asta este... indescriptibil de frumos. Ce este viata daca nu increderea in faptul ca maine va fi altfel? Increderea in necunoscut e cea care ne face sa mergem inainte. Increderea in ce?

"Loving pain to be clung to / By luminous bodies / Only waiting for long signs to be wrong / And true to us" Wooooooow! Este complet. Este perfect! Tristetea nu a sunat niciodata mai bine. Oare unde ratacim cand ne ratacim in noi insine?

Tuesday, January 21, 2014

20 ianuarie 2014 = cinci

“I often hear guitar phrases in my head. I played the solo in Central passively, but on other songs I played more energetically, or faster, or more aggressively, I guess. Guitarists have lots of things to express with their guitar. There are so many guitarists who play too much when they play. But it's better to play to erase your ego.”

Well, pe 20 ianuarie 2009 se lansa The Empyrean. Cinci ani au trecut de atunci. Al zecelea album solo al lui John. Este atat de bun incat parca merita sa fie al zecelea :) Cred ca SD Card-ul meu are santuri pe el in zona albumului. Insa nici macar acum nu pot spune ca este cel mai bun album al lui. Nu. Sunt si altele pe care le descopar cu placere. Din pacate, nu sunt noi. Comparativ cu oricare dintre albumele lui, da, asta este cel mai complet din toate punctele de vedere: sunet, instrumente, versuri, mesaj, interpretare. Este o poveste nesfarsita, care nu are inceput si care traieste in noi toti.

Stilul nou abordat nu ma convinge pana acum. Adica "Central" o asculti o singura data si intelegi de ce player-ul are repeat. Cu cele noi, nu stiu. Inteleg ca John evolueaza mereu, cauta sa creeze sunete noi, nu se multumeste cu ce a realizat, dar acum pur si simplu nu cred ca va mai reusi sa scoata un album mai complet decat asta. End of story.

3202855145_4af943719c

Monday, January 6, 2014

Johnny, Kick A Hole In The Sky

“Slap a liar in his eye, kick a hole right in the sky / Testify, testify, kick a hole right in the sky / Johnny, Johnny, Johnny“

Nu vroiam neaparat sa scriu un post despre treaba asta, pentru ca mi se pare inutil. Fac precizarea asta de la inceput, pentru ca invariabil stiu cine este in fruntea topului meu personal si cred ca nu am nevoie sa explic asta, dar ceea ce mi s-a parut amuzant si fara sens la inceput a devenit apoi un gand care mi-a alergat toat ziua prin minte. Acum am zis sa pun si cateva randuri jos doar pentru linistea mea. Am vazut aseara un poll despre cine ar fi chitaristul care a avut un album de debut mai reusit, intre John si Josh, cu mentiunea ca tipul este fan hardcore Josh. Evident ca banii lui se duceau catre Josh.

Spun asa: Mother's Milk vs I'm With You. La prima vedere este o alegere foarte usoara, la a doua vedere nu mai este chiar asa. Adica da, sunt sound-uri atat de diferite, dar este si normal cand te despart 22 de ani. Doar doua decenii. Adica John a folosit trei-patru pedale clasice si un Strato, fara prea mult studio, in timp ce Josh are la dispozitie acum ceea ce John nici nu visa in acele vremuri. Asta ar fi una. John avea 19 ani la acea vreme si nu mai cantase ever in vreo formatie. Era un super chitarist, dar doar in dormitorul sau, ca multi altii. Josh avea 32 de ani cand s-a lansat IWY si cantase deja alaturi de ei inca din 2000, iar in perioada Stadium Arcadium era backing guitarist pentru John, atunci cand acesta realiza ca limita sa este fixata doar de faptul ca are doua maini. Ma gandesc ca atunci cand "you're rolling with the best, you learn at least how to blend in". Pe langa asta, el a mai avut si proiecte de colaborare doar cu John, vezi Ataxia, dar si cu alti artisti. OK, omul stie sa cante la vreo 10-11 instrumente, iar chitara nu era piesa lui de baza, dupa cum a si declarat. Nu o sa soptesc cat de amuzat am fost cand l-am vazut in 2007 la Slaski cum isi vantura chitara in aer, fara sa cante la ea, ci doar urmarind ce solo de outro facea John pentru Dani. Stiu ca si John era prieten cu Hillel, fiind fanul numarul unu al lui si vorbind uneori dupa anumite concerte, dar el nu a urcat niciodata pe aceeasi scena cu acesta. Asta ar fi a doua. La finalul anilor '80 nu erau raspandite atatea genuri muzicale ca dupa anii 2000. Poate ca nu am dreptate, dar in mod sigur electro, drum & bass si cam tot ce inseamna alternativ nu existau. Mai putine surse de inspiratie implica nevoia de a avea o imaginatie mai dezvoltata. Asta ar fi trei. La finalul anilor '80 muzica se gasea in cel putin 80% din cazuri stocata pe casete audio, iar restul era prezenta pe vinyl sau CD. Anii 2000? 80% din muzica este in format digital, disponibil oriunde mergi, in orice moment. Asta ar fi patru. Pot sa mai dau inca doua, trei argumente in plus, dar sigur nu i-ar face prea mult bine lui Josh. Nu vreau sa spun ca IWY este un album slab. Dimpotriva! Este un album care la fel ca si Mother's Milk a primit discul de platina, care a avut single-urile pe radio, tv si internet o gramada de timp si care spre deosebire de concurentul sau a stat la baza unui turneu mondial de aproape doi ani, cu aproape toate concertele desfasurate pe stadioane in conditii de sold out. Este ceea ce as considera nu un succes, ci un MARE succes! La urma urmei, ceilalti membri erau prezenti si acum 22 de ani, iar intre timp multi i-au uitat, s-au plictisit de ei sau pur si simplu au trecut mai departe. Josh nu pare, ci chiar este cheia care a pus acest mecanism in miscare. Maggie, Look Around, Monarchy, Brendan sunt toate cantece excelente. La naiba! Imi place tot albumul. O recunosc. Dar imi lipseste acea parte salbatica, funk-ul lui John. Adica, get real, ma uit la ce tehnica arata John si ma uit la Josh. Am mai spus-o, o repet: solo vs armonie. Josh are in spate niste profesionisti, un grup unit si cu o experienta imensa, o familie, plus o gramada de noutati tehnice si nu niste tineri rebeli bantuiti de drogurile care le-au rapit cel mai bun prieten, fara nici un plan concret pentru viitor, care cocheteaza cu scena punk rock-ului in zilele din urma ale acestuia si care nu stiu in ce directie sa o apuce, dar care se bazeaza pe energia, carisma si talentul lor pentru a ajunge mai sus decat sunt. Cam de asta, pentru mine, Mother's Milk este mai bun decat IWY. Ah! Si pentru ca pe primul sunt incluse niste cover-uri dupa Jimi Hendrix care suna mai bine decat originalele.


Au fost multe melodii bune pe albumul de debut al lui John, dar asta este cea care subliniaza cel mai bine potentialul lui. Imi place atat de mult indemnul de a face o gaura in cer incat imi da impresia ca as putea face asta oricand doresc. Cu John nimic nu a fost imposibil, niciodata! So, Johnny, kick a hole in the sky!

 

Thursday, January 2, 2014

Prima

"Read me a scripture and I'll twist it / Show me your wrist and I'll kiss it / Simple soldier, hand it over / Stop asked read what you just wrote her / Strangulation, altercation, all the sex and birds migration"

Mai bune decat perfectul compus in prima zi a noului an.

This immediacy is unknown to me
And appears to be unreached
By everyone I've known
Show me unfocused fears in disguise
It shows me I must live to die

Tuesday, December 31, 2013

Doin' it right

"Doin' it right / Everybody will be dancing / And we're feeling it right / Everybody will be dancing / And be doin' it right / Everybody will be dancing / When we're feeling all right / Everybody will be dancing tonight / If you do it right / Let it go all night / Shadows on you break / Out into the light / If you lose your way tonight / That's how you know the magic's right"

Ei bine, 28 s-a dus. Sa vina 30! :) Si sa imi aduc aminte de ce a fost 28 atat de frumos:

"Hear say"
"Moments have you", All around you is to feel and watch you
They make patterns to peel the sound
And I find it a pain that goes along
With being in chaos's order
It has fears of you being there rising up
Like who you're introduced to saying goodbye
All again and you're always free now
I didn't fake this so you could fade away
I've been careful to take what I've spent
I remember every end
"The first season", Let the pretend take over
And that season be the first
Shadows we're in become us
So we set up interspersed
Between here and away
Become your space every day
Leave my lonely mind on a shelf
Keep flowing on adrift
I keep holding on to myself
Be humble, take it the slow way
As I'm aloud
Even holding on
My cell of space that holds me
"Within", There are so many things
that I don't understand
There's a world within me
that I cannot explain
Many rooms to explore
but the doors look the same
"Fortune faded", So divine
Hell of an Elevator
All the while my fortune faded
Never mind, the consequences of the crime this time my fortune faded
"Parallel universe", Deep inside of a parallel universe
It's getting harder and harder to tell what came first
Under water where thoughts can breathe easily
Far away you were made in the sea just like me
"Nobody weird like me", The freakiest show I know
Is the show of my own
Living my life in and out
Of the twilight zone
"Mistakes", Mistakes help one see
That you make your own surroundings
Life is a dream
And is made by inwardly seeing what you want it to be
Success has it’s trappings
You judge yourself based on how you think you’re seen
"Lightning bolt", She comes on like a stone
But you don't know where from she was thrown
Like a burning meteor from miles high
Looking for a place to land
She said, "Have you got yourself some sand?"
And whatever you replied, she took as yes
"Your eyes girl", Do you shine like a temple inside
Can I open your core
So gentle and wide
Like your eyes girl
Rack 'em up stretch 'em out
When they're tight
This acetylene torch is giving me sight
War cries girl
"Unreachable", Are we
Down for the same cause
We don't know what we stand for
When the moments start to crack
You do lose track where your head's at
And I am unreachable
One time, hit me where I turn right
I don't mean to be polite
Uniformed, spinning the world to the beat of my drum
"Today", Oh God
I can't be found when I'm dreaming
Words hard
I'm into the sound of their meaning
I am divorced from the image I've created
So many nights and days that are separate from the ages
Thank you for the lessons that I learned while John was sleeping
Whoever it seemed the Creator did the teaching
"Ah Yom", A slave in the fields one night
He's running along
Gets far enough to be a free man
And he's feeling so strong
That's how actions should be
Freeing
Step after step is our only choice in a walk
When we run at the mouth we jump back and forth
There's only one place I'm going
There's only one destiny
And if my mind tells me otherwise
Then it's a poor guide for me
"Blackeyed blonde", Pumpin' the blood through the heart of New Orleans
She's the mystic heat of the Bourbon Street dream
She's just made out of flesh and bones
But let me tell you little boy you better leave her alone
"Yertle the turtle", On a far away island of Salamasond
I said, Yertle the turtle was king of the pond
A nice little pond, it was clean, it was neat
The water was warm, there was a plenty to eat
Until one day, the king of them all
Decided the kingdom he ruled, was too small
I'm a ruler of all that I see but I don't see enough
And that's the trouble with me
"Johnny, kick a hole in the sky", Kill my trust if you must, but in my blood there is the lust
For life, that's right
Apache blood is in my heart, thrashing through me like a shark
Crashing through the dark

Blue Ocean Floor

"20,000 leagues away, catch up to you on the same day / Travel at the speed of light / Thinking the same thought at the same time / Heart beats at a steady pace / I'll let the rhythm show me the way, no one can find us here / Fade out and disappear"

A trecut ceva vreme de cand nu am scris nimic pe aici. Si mi-a lipsit. Mi-a lipsit sa iti scriu cat de mult insemni pentru mine, cat de mult ma gandesc la tine si cat de mult te visez. Dar pentru acest insistent "cat de mult" am ales cred, cea mai lenta melodie de pe albumul lui Justin. Si am facut-o cu un motiv special si nu intamplator. Am tot amanat acest post pentru ca simteam ca nu am inspiratie, dar nu vreau sa se termine anul fara sa il scriu si fara sa iti spun cat de mult te iubesc.

Stii ca se spune despre apa ca este elementul primordial, ca acopera o suprafata mult mai mare decat pamantul si ca are trei stari de agregare. Ahh, ce sintetic suna! Ti-am zis ca nu am inspiratie :) Insa apa este in acelasi timp si mister si forta. Este un mister pentru toate celulele pline cu povesti si comori pe care le ascunde, este o forta pentru modul in care isi poate schimba forma si starea pentru a cuceri orice tip de incatusare. Este culoare si este viata, este casa si departare. Este culoare pentru ca pacaleste soarele si ii fura razele doar pentru a le tine captive si a le deposeda de caldura si lumina. Este viata pentru oameni, dar si pentru lumea noastra. Este casa pentru toate povestile marinarilor si este departare pentru toate familiile lor. Apa reprezinta infinitul spus oamenilor, iar oceanul, ei bine, oceanul este cel care da limitele acelui univers. Am ales melodia asta pentru ca de multe ori m-am trezit deconectat de la realitate, plutind in oceanul acestei melodii care mi se revarsa din casti. Si m-am trezit deconectat de la realitate intr-o lume in care eram doar noi doi sub adancul oceanului, imbratisati si ascunsi de lumea pe care o stim, feriti de tipare, de bucle, de imaginea pe care o proiectam in exterior, de imaginea perceputa de cei din jurul nostru, departe de granitele fizice ale tuturor lucrurilor. Era oceanul tot care ne veghea in locul cerului, pentru ca visele sa nu se mai risipeasca printre stele. Si da, canta melodia asta lenta, ca o planeta care se stinge usor, dar care nu dispare niciodata. Si stii de ce oceanul ne ascundea? Ne ascundea de culoarea neagra. Nu exista decat acel albastru care inspira nemarginire, acel albastru cu nuante infinite pe care te racesti cu privirea la nesfarsit, fermecat ca irisul de un caleidoscop, asteptand forme si culori noi le fiecare clipire. Acel ocean... Tu! Tu esti oceanul in care ma descompun si ma recompun, tu esti cea care imbratiseaza si ma fereste de cerul unei lumi care si-a pierdut soarele si pe al carei cer straluceste doar negrul noptii. Fragmente de timp pierdute, nerostite, ruginite, pe toate le regasesc atunci cand suntem impreuna pe o mare noua si fugim de tarm. E un mod ciudat cum te regasesc din nou pe apa sarata, dupa ce am facut-o si in Song To The Siren. Mai conteaza oare ca esti "pesti"? :) Este un perete invizibil care tine momentul nostru invizibil. Respir sub apa, sunt nicaieri si peste tot, nu ma opresc din a te privi. Te iubesc!

Maine se termina si doi zero unu trei si ma bucur ca am reusit sa impart cu tine acest post la care ma gandeam de multa vreme si pe care il simteam prins dupa gratiile gandurilor mele. Am privit impreuna cum locurile superbe pe care le-am cuprins cu energia noastra au fost ambalate in poze si decojite apoi de ochi flamanzi, am ras si ne-am iubit ca si cum ne-am fi ascuns sub un ocean... Atat de albastru...

Wednesday, December 4, 2013

Fuck buddy

Chitara este amanta perfecta. Este "your ex" transformata in sex buddy. Te asteapta cuminte, stie ca te are inca in vraja ei si tu stii ca o doresti. Stie ce iti place si nu ii e frica atunci cand o pui deoparte. Ai incredere in ea si iti e frica atunci cand altcineva o viziteaza. Nu conteaza ca e tarziu sau devreme, ea te asteapta mereu pregatita. Depinde doar de tine sa fii la inaltime. Ca orice amanta iti cere doar timp, pasiune si rabdare. Chitara este ...