Monday, September 9, 2013

Behind The Sun

“One day while bathing in the sea / My talking dolphin spoke to me / He spoke to me in symphony / From freedom's peace beneath the sea / He looked to me eyes full of love / Said yes we live behind the sun”

Hehe! A trecut ceva timp de cand nu am mai trecut pe aici, iar acum o fac de pe telefon; prin urmare formatarea, snippet-ul si link-ul vor veni maine, sper. Nu am mai scris nimic aici, dragul meu blog, pentru ca am fost plecat intr-un concediu de vis. Un concediu unde am avut wifi in camera, dar unde am ales sa fiu tacut pentru ca ceea ce vedeam si traiam a fost mult mai intens decat as putea scrie. Am scris de fapt, saptamana asta, pe AFA in ideea ca voi fi de ajutor si altora care nu au vazut inca bucatica aceea de Rai care poarta numele de Lefkada.

In "I Could Die For You" se vorbea despre o "motion beauty that I can't abbuse" si chiar asta am norocul de a trai alaturi de persoana pe care o iubesc. Dupa Corfu 2012 nu credeam ca o sa pot trai ceva mai frumos, dar iata de ce in viata nu e bine sa spui "niciodata". Singurul lucru pe care il regret este acela ca pe 31 august s-a implinit un an de la evenimentul care mi-a schimbat viata si caruia as fi vrut din tot sufletul sa ii dedic un post, dar nu am mai reusit. Poate la anul, daca nu va mai fi ziua intoarcerii acasa din concediu. "Behind the sun" este o melodie la care acum m-am gandit, dar care ma bucur ca mi-a trecut prin cap. Este melodia pe care o consider a fi perfecta pentru a defini concediul nostru de anul acesta si asta pentru ca este plina de viata, de ritm, de culoare, de frumusete. Pentru ca este despre natura si despre minunatele ei daruri pentru noi. Dar pentru ca este, inainte de toate, o melodie despre dragoste si despre frumusetea vietii. Toate acestea le-am trait alaturi de persoana pe care o iubesc si fara de care culorile verii nu ar fi niciodata atat de vii si nici atat de sclipitoare. Dragostea nu iti da aripi, Redbull o face :) Dragostea iti arata ca si atunci cand esti in Paradis ea te poate face sa te simti ca in Raiul acelui Paradis. Este cea care te face intreg si cea care te opreste din a vedea lumea doar in culori monocrome. Asa ca, persoana mea iubita, Behind the sun stiu ca ma asteapta dragostea ta si culorile concediilor noastre perfecte si te-as saruta daca ai fi acum langa mine. Am ales melodia asta si pentru ca este una dintre melodiile lor foarte vechi, de pe al doilea album, iar sunetul ei este foarte putin procesat. De aceea si percep aceasta melodie ca avand un sound elementar, dar extrem de sincer. Cam asa am perceput si Lefkada: o insula mult in umbra lui Corfu si a lui Thassos, dar foarte sincera in raport cu tine si cu frumusetea pe care ti-o ofera. Aceasta simplitate este  acel ceva care te cucereste. Cred ca asta poate fi considerata ca fiind si diferenta dintre Hillel si John. Unde primul iubea sunetele simple si tinea numarul efectelor folosite aproape de zero, cel de-al doilea avea o creativitate imensa si care putea fi exprimata doar printr-o multitudine de efecte, sintetizatoare si alte numeroase artificii. Unde Lefkada este o insula echilibrata, plina de frumuseti unice in lume, Corfu este un paradis tocmai datorita posibilitatilor nenumarate pe care ti le ofera atat ziua, cat mai ales noaptea. Poate ca si de asta am simtit nevoia sa asociez o melodie de-a lui Hillel cu ea. Dar unde Corfu m-a cucerit prin maretia ei, prin modul in care viata sclipea in orice colt al ei, incepand de pe aeroport si pana in capitala, Lefkada m-a cucerit prin farmecul ei natural, prin simplitatea ei si prin lipsa oricarei nevoi de a straluci mai mult decat o face deja. Este exemplul clasic de anti-erou: modesta si trecuta deseori cu privirea, in umbra insulelor mai faimoase, putin mediatizata, dar totusi ATAT DE FRUMOASA! Cum maine incep serviciul, am vrut sa las aceasta postare ca o amintire a acestei veri frumoase pe care am trecut-o alaturi de persoana pe care o iubesc, o amintire care sper ca ne va incalzi iarna care vine si ne va lumina primavara viitoare.

Behind the sun are o frumusete pe care trebuie sa o descoperi. Nu are stralucirea lui Snow si nici nu a fost la fel de mediatizata. Nu are versuri cu inteles ascuns despre capcanele vietii si nici nu place din prima, mai ales daca ai apucat sa asculti Snow inaintea ei. Nu. Behind the sun este despre frumusetea pura a lumii si a vietii. Aceeasi puritate ca cea a unui camp acoperit de zapada. Am ales Snow ca exemplu in aceasta comparatie pentru ca ea reprezinta, cel putin pentru mine, un reper important a ceea ce inseamna creativitatea lui John si sclipirea pe care doar el o poate imprima sunetelor. Este precum Corfu pe langa Lefkada si tocmai de aceea le iubesc pe amandoua, la fel cum ii iubesc si pe John si pe Hillel.

“The sun goes up / And the sun gets down / But like the heart of the sun / My heart continues to pound”

No comments:

Post a Comment