The Immigrant Song

"Valhalla, I am coming!"

Ziceam că o să mai scriu câte ceva despre LZ pe măsură ce mai descopăr lucruri noi de la ei. Și melodia asta este unul din acele lucruri care merită menționate. Mi-a plăcut de când am ascultat-o prima dată și îmi pare rău că nu are decât două strofe. Cred că merita cu prisosință mai multe, pentru că partea de final are prea multă energie și prea puțină substanță pe care să se așeze. Îmi place că are aerul unui cântec de război din antichitate, cu hoarde de luptători ce se avântă în luptă. Sunetul este magistral și este fascinant cum reușesc să creeze impresia de atac dezlănțuit, de praf care plutește în aer, care încearcă să se așeze și nu reușește din cauza luptei duse pe acel petec de pământ ce l-a ridicat. Este pur și simplu imposibil de catalog într-un gen anume. Prea multe influențe și prea puține copii. Cumva melodia asta are propriul stil. Și da, modul în care este pronunțată acea incantație străveche a luptătorilor nordici este, cel puțin pentru mine, deliciul întregii melodii. Dacă la început mi s-a părut ciudat, acum mi se pare hipnotizat modul în care versul acela este rostit. Înainte de orice alte influențe, a fost sunetul de la "The Immigrant Song" care a influențat mult din ceea ce a urmat. Valhalla, I am coming!