"There used to be a graying tower alone on the sea / You became the light on the dark side of me / Love remained a drug that's the high and not the pill"
Una dintre cele mai frumoase melodii ale anilor '90. Profit de acest #tbt pentru a-ti dedica inca una din melodiile care m-au fascinat dintotdeauna. Imi aduc aminte si acum faptul ca prima data am ascultat aceasta melodie urmarind videoclipul ei pe MTV datorita faptului ca avea secvente din filmul cu Batman abia lansat. Era chiar de pe coloana sonora oficiala a acelui film si pana si azi cred ca acel Batman a avut cel mai grozav track listing din toata seria de pana acum.
Cred ca Seal se confunda cu aceasta melodie si nu cred ca asta este un lucru rau. Dimpotriva! Cred ca este singurul capabil sa o cante la adevarata ei putere, cu pasiunea ce caracterizeaza versurile ei superbe. Nu stiu de ce, dar Batman si Wolverine sunt eroii mei preferati din revistele cu benzile desenate. Nu voi vorbi insa despre Wolverine, ci despre Batman. El este exemplul eroului clasic: un gentleman desavarsit, bogat, iubeste provocarile, este pasionat de tehnologie, este perfect in tot ce face si as putea continua. Dar, ca orice erou clasic, are si un alter-ego deghizat. Si ca intotdeauna, acest alter-ego este cel care atrage mai mult. Nu pentru ca iese din orice incurcatura si salveaza lumea, ci pentru ca nu este perfect. El este produsul derivat din teama originala a personajului initial. Este cel care infrunta inamici de tot felul, biruindu-si in acelasi timp propriile temeri transpuse sub forma acestora. Cred ca asta ne defineste pe majoritatea dintre noi: acel alter-ego pe care il lasam noaptea sa vegheze asupra noastra, sa ne apere de perfectiunea pe care incercam sa o afisam si sa o atingem in fiecare zi. Acea goana dupa perfectiune care ne poate smulge toate sentimentele, toate ideile originale si care ne transforma in niste umbre ale propriei personalitati. Cred ca melodia asta capteaza perfect singuratatea acelui alter-ego, dar si speranta nemuritoare in puterea dragostei. Imi place pentru ca este o melodie grea, apasatoare, construita pe mult intuneric, cu putine lumini, dar in acelasi timp cu multa pasiune. Momentul exploziei vine ca o izbanda a dragostei si sfarama tot acel intuneric, la fel cum se intampla si in viata reala atunci cand intalnim persoana potrivita. Acea descatusare, acea unda de energie este cea care ne alimenteaza cu putere si incredere in fiecare zi. Si tu, persoana pe care o iubesc, reusesti sa imi daruiesti acest sentiment in fiecare bataie a inimii. Faptul ca alter-ego-ul nu este demascat niciodata vine sa sublinieze faptul ca in fiecare din noi exista o particica ce va ramane mereu ascunsa de ochii tuturor. La urma urmei, daca toata lumea ar sti ca Bruce Wayne este Batman, toti ar sti cum sa il atace si cum sa il anihileze. Probabil ca tocmai din aceasta cauza si increderea ne este castigata atat de rar. Probabil ca fiecaruia dintre noi ii este frica sa isi dezvaluie alter-ego-ul tocmai pentru a nu fi ranit. Nu stiu. Insa ma bucur ca te-am intalnit pe tine si ca tu ai devenit acea lumina care m-a facut sa imi dau seama ca nu mai am nevoie de nici o masca pentru ca nu mai are de ce sa imi fie frica.
Se spune ca orice erou are nevoie de un aliat. Eu cred ca orice erou are nevoie de o eroina. Una de la care sa fure un sarut si sa vada ca noaptea nu este facuta doar din umbre si fantome, ci si din batai de inima ce rasuna din doua trupuri dezvelite de haine, lipite unul de altul, imbratisate si fara nici un alter-ego interior. Formatare si video maine... EDIT: finalizat
No comments:
Post a Comment