Azi, solstitiul

“Got my Ray-Bans on and I’m feeling hella cool tonight / Everybody’s vibing so don’t nobody start a fight“

Azi ar fi cam cea mai lunga zi din an. Tot azi ar trebui sa fie si cea mai scurta noapte a anului. Teoretic ai avea destul timp sa intalnesti o fata, dar mult mai putin sa o cunosti. Si asta pentru ca nimeni nu se lasa descoperit ziua. Treaba aia care zice ca “noaptea este cel mai bun confident” este de retinut. Poate ca lumea se invarte ziua, dar ea se planuieste noaptea. Altfel de ce am mai avea nevoie de cafea dimineata?

Ma amuz mereu pe seama faptului ca daca intreb pe cineva ce a facut cu o zi inainte o sa incerce sa isi aduca aminte cu exactitate, sa imi spuna macar cateva detalii. Dar daca intreb pe cineva ce a facut in noaptea precedenta o sa zambeasca si o sa se uite la mine cu privirea aia gen: “De parca tu nu ai sti”. Sau va alege raspunsul cel mai la indemana, raspunsul standard “am dormit”. Nici macar nu va incerca sa isi aduca aminte sau sa ma minta. Cumva ziua nu vrei sa vorbesti despre noapte, iar noaptea nu vrei sa iti aduci aminte ce ai facut ziua. Sunt incompatibile ca subiect de discutie. Eu pot lega noaptea de zi doar intr-un singur scenariu care include marea si plaja. Este unul dintre putinele locuri care imi vin in minte si in care iti poti petrece cu placere atat ziua cat si noaptea. Fie ca alegi sa te bronzezi, sa inoti, sa te relaxezi pe nisipul fin langa persoana iubita, sa dansezi sau sa faci dragoste in apa, cu exceptia bronzatului, toate se pot face si noaptea. Este singurul loc la care ma pot gandi in care noaptea devine sinonima cu ziua. Totusi, tind sa cred ca intensitatea senzatiilor traite noaptea pe plaja sau in mare este greu de egalat. Rasaritul vazut de pe plaja. Dragoste. Dragoste de frumos, dragoste pentru persoana de langa tine. Prieteni stransi in jurul unui foc improvizat pe nisip, depanand amintiri. O imagine frumoasa, construita pe calm, sentimente, fericire. Orice as arunca in aceasta ecuatie, oricate necunoscute si oricate variabile, rezultatul ar fi mereu acelasi. Imi place mereu cand simt vara aproape sa ma gandesc la clipele traite pe plaja in anii precedenti, pentru ca ma relaxeaza, pentru ca imi dau dorinta de a trai si mai multe lucruri si sentimente frumoase.

Plaja si marea leaga noaptea de zi. La asta se rezuma de fapt si aceasta zi de azi. Este minunata tocmai pentru ca ai timp destul sa te gandesti la ce vei face in aceasta noapte. Asa ca sa lasam soarele sa aprinda noaptea si apoi sa o stinga. Cu stil, zic! Cheers to the freaking weekend !