Am decis ca in fiecare ultima duminica din luna sa postez o fabula/pilda care sa contina o morala. Cred ca printr-o astfel de metoda oamenii inteleg mult mai usor si mult mai multe decat ar face-o dintr-un speech marcat apriori de ideile personale ale omului care il tine.
“Toamna venind cu pasi repezi, toate pasarile au zburat catre tarile calde. Toate mai putin vrabiutele, care raman sa infrunte gerul, vantul si omatul iernii. Intr-o zi o vrabiuta zbura cautand un loc mai cald unde sa se adaposteasca. Obosita fiind se opreste pe un camp. Aici se gasea o turma de vaci. La un moment dat vine o vaca langa ea si tranteste o balega mare pe vrabiuta. La inceput vrabiuta s-a zbatut ca sa se elibereze, insa in cele din urma a renuntat. A renuntat insa si pentru ca ii era cald in balega si scapase de vantul napraznic. De nicaieri insa apare o pisica. Aceasta se apropie usor de gramada de balega in care era prinsa vrabiuta si incepe sa dea usor cu labuta. In scurt timp reuseste sa o elibereze pe vrabiuta si apoi brusc… o inghite.”
Interpretarea este relativ simpla, asa ca nu o sa ma chinui sa filosofez sau sa dezvolt: nu toti cei care se caca pe tine iti vor raul si nu toti cei care te scot din cacat iti sunt prieteni. Ganditi-va la asta !
No comments:
Post a Comment